Locație: Palatul de Justiție, Splaiul Independeței 5
Mai jos puteți urmări secvența filmată la Palatul de Justiție
Palatul de Justiție & Splaiul Independenței
Timp îndelungat, malurile râului Dâmbovița au constituit o sursă vitală de apă și un loc destinat scăldatului pentru locuitorii orașului. Cu toate acestea, odată cu creșterea numărului de locuitori, au apărut diverse provocări care au impus imperativ amenajarea corespunzătoare a malurilor râului. În perioada 1880-1883 s-au desfășurat lucrări de canalizare, instalații pentru alimentarea cu apă a orașului, precum și 12 poduri ce vor fluidiza circulația de pe cele două maluri ale Dâmboviței.
Dezvoltarea ulterioară a orașului și a regiunii a impus necesitatea unor noi intervenții de amenajare, ceea ce a condus, în perioada interbelică, la acoperirea parțială a râului Dâmbovița cu plăci de beton, în special în zona Pieței Unirii. În anii 1980, odată cu dezvoltarea sistemului de metrou, s-a abordat amenajarea râului în cea mai mare parte a sa.
Palatul de Justiție, aflat pe malul Dâmboviței, a fost edificat în perioada 1890-1895 conform proiectului de arhitectură realizat de Alber Ballu și Ion Mincu, cel din urmă fiind cel ce a supervizat lucrările de construcție și a creat balustradele, scările și mobilierul. Pe 7 octombrie 1890, Carol I pune personal piatra de temelie a Palatului.
Fațadele corpului central sunt proiectate cu elemente specifice renașterii franceze. Deasupra accesului principale, sub bolțile clădirii, se găsesc șase statui alegorice, realizate de artiștii Carol Storck, Frederic Storck, Wladimir Hegel și George Vasilescu. În interior, se remarcă sala principală, care acoperă aproape 13.000 de metri pătrați și este cunoscută sub numele de "Sala Pașilor Pierduți" sau "Sala Orologiului".
Cutremurul din 1977 a provocat daune semnificative clădirii, motiv pentru care, în perioada 1979-1981 s-au efectuat lucrări parțiale de consolidare. Cutremurul din 1986 a potențat degradarea graduală, în special a structurii de rezistență, urmând ca în anul 1988 clădirea să fie evacuată din considerente de siguranță. După evenimentele din 1989, arhitectul lui Ceaușescu, Camil Rogulski, a dezvăluit că era planificată demolarea Palatului Justiției, și construirea unui nou Palat al Justiției la Văcărești.
Apasă aici pentru a vedea harta cu toate locațiile
Buletin de București
- creat în anul 1983
- regia: Virgil Calotescu
- scenariu: Francisc Munteanu
- direcția de imagine: Marian Stanciu
O comedie savuroasă în regia lui Virgil Calotescu, Buletin de București este un film ce captează esența vibrantă a vieții urbane. Alături de un cuplu nou format din tinerii Radu (un taximetrist ce se dovedește a fi defapt veterinar) și Silvia, o tânără absolventă de facultate care este în căutarea unei căsătorii de formă pentru a obține un - așa cum spune și titlul filmulul - buletin de București.
Alcătuind o distribuție principală, cele două cupluri scenice formate din Mircea Diaconu - Catrinel Dumitrescu și Octavian Cotescu - Draga Olteanu-Matei pun în perspectivă dinamicile realțiilor printr-un scenariu umoristic scris cu măestrie de Francisc Munteanu. Publicul este invitat într-o călătorie incitantă prin străzile aglomerate și întâlnirile neașteptate ale capitalei.
Într-un decor urban autentic, regizorul reușește să surprindă atât spiritul orașului, cât și complexitatea vieții cotidiene care animă metropola agitată. Prin secvențe lungi ale drumurilor cu taxi-ul oferite de Radu clienților săi, luăm parte la diferite discuții care se desfășoară pe fundalul citadin în mișcare, oferit de geamul din spate al automobilului.
Unul dintre punctele forte ale filmului este captarea perfectă a atmosferei și a pulsului orașului. Fiecare cadru al filmului are o mișcare organică față de cel pe care îl succedă, transmițând publicului o imagine vibrantă a diversității culturale și sociale vizuale a Bucureștiului contemporan.
Știați că...
- Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București.
- În ciuda faptului că în genericul de început al filmului este trecută ca regizor și Mariana Calotescu (ea fiind regizor secund), la finalul acestuia se revelează ca unic regizor Virgil Calotescu.
- Cântecul „Vântule”, prezent în film, are versurile scrise de Eugen Rotaru și este interpretat de Mirabela Dauer.
- După Buletin de București, Francisc Munteanu a scris scenariul unei continuări numite Căsătorie cu repetiție (1985), regizate tot de Virgil Calotescu. Filmul a avut premiera la 28 octombrie 1985.
- Buletin de București a avut parte de un mare succes comercial, fiind vizionat de aproape 4 milioane de spectatori în cinematografele din România. Acest lucru este atestat de o analiză, alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei, a numărului de spectatori de la data premierei și până la 31 decembrie 2007.
- Actorul Mircea Diaconu a fost distins în anul 1983 cu “Premiul pentru interpretare masculină” al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolurile din filmele Sfârșitul nopții și Buletin de București.
Distribuția:
Catrinel Dumitrescu — ing. agronom Silvia Popescu
Mircea Diaconu — taximetristul Radu Petrescu
Draga Olteanu-Matei — Eleonora Popescu, mama Silviei
Octavian Cotescu — Constantin (Costică) Popescu, tatăl Silviei
Diana Lupescu — Elvira, prietena Silviei
Geo Saizescu — maestrul Toplița, avocatul soților Petrescu
Constantin Diplan — taximetristul Mihai Stănescu, prietenul lui Radu
Rodica Mandache — Olga, soția lui Mihai
Ștefan Mihăilescu-Brăila — tov. Mateianu, funcționar public
Mariana Calotescu — florăreasa care ghicește viitorul fetelor din cămin
Costel Constantin — milițianul de la Serviciul Circulație
Grigore Gonța — profesorul de înot Paraschiv, pretendent la căsătorie
Victor Vlase — prestidigitatorul Bob, pretendent la căsătorie
Petre Gheorghiu-Goe — Fanache, magazionerul echipei de handbal
Ion Sima — tov. Anghel, pretendent la căsătorie, angajat la Paza Contractuală
Virginia Rogin Gîndilă — secretara tov. Mateianu
Lucia Mureșan — judecătoarea de divorțuri
Marian Rîlea — Aristid „Englezul”, student la limba engleză
Mirabela Dauer — solista formației de muzică studențești
